Sesiunea de planificare pentru numărul de vară s-a încheiat mai devreme decât ne așteptam, dar cu o listă de subiecte care merită aprofundate. Am pornit de la o întrebare simplă: ce povești din atelierele creative ale României nu au fost încă spuse? Răspunsul ne-a purtat spre meșteșugari din Bucovina și din nordul Moldovei, unde lemnul, lutul și lâna devin limbaje prin care comunitățile își păstrează memoria. Am notat câteva nume de artiști, adrese de ateliere și întrebări pe care vrem să le adresăm în interviuri. Nu căutăm senzaționalul, ci acele detalii mici care dezvăluie felul în care se lucrează astăzi cu tehnici vechi. Un material despre cum arată o zi obișnuită într-un atelier de olărit din Marginea poate spune mai multe despre patrimoniu decât un eseu abstract. În paginile următoare, vom urmări aceste fire: de la documentarea fotografică a unui cuptor de ars ceramică, până la discuții despre prețul corect al muncii manuale. Ne interesează procesul, nu doar produsul finit. Așa că am stabilit ca fiecare reportaj să includă cel puțin o secțiune despre gesturile zilnice ale meșterului — pentru că acolo se ascunde, de fapt, continuitatea unei tradiții. Vom reveni cu materialele în următoarele săptămâni, pe măsură ce vizitele în teren vor fi finalizate.